Autor: Cristina Chifu

Simpozionul „Tristan Tzara şi Cultura Dada” s-a încheiat cu o seară memorabilă, o seară pe gustul meu, o seară cum mi-aş dori să se întâmple mai des în oraşul nostru şi la care să vină mai multă lume.

Am venit cu o oră înainte de a începe filmul, cu gândul să prind şi eu un loc mai în faţă şi mare mi-a fost mirarea să văd o sală aproape goală. Am simţit că intru în pământ de ruşine, ştiind că regizorul Alecs Năstoiu, producătorul Ovidiu Vasu şi actorul Ciprian Belean au străbătut un drum lung de 18 ore pentru a se întâlni cu publicul din Moineşti. Poate că fiind sâmbătă seara s-a preferat o emisiune TV ? 😦

 

Filmul „Billion Star Hotel” este o poveste spusă de Tata Rudi unui puşti, care deşi ascultă, îşi vede de treaba lui ca şi cum n-ar auzi nimic. Cele trei personaje principale ale filmului: Sică Generalu’, Panait Surdu şi Arthur Popescu îşi deapănă poveştile de viaţă într-o ordine nefirească, aleatorie, lăsându-ne pe noi să punem totul cap la cap, pentru a le reconstitui trecuturile. Ideea e că toţi locuim în acest „Hotel Star” şi fiecare avem de spus o poveste şi avem de ales cum să mergem pe cărările vieţii. Trecem cu bucurie, luând totul în paşi de dans sau în culori sumbre, trăind doar pentru „nişte hârtii colorate, cărora unii le spun bani” ?

E imposibil să nu-ţi placă de Sică Generalu’, cel care are grijă de câţiva copii abandonaţi, adunând pentru ei mâncare şi haine şi bucurându-se de lingo-furculiţa inventată de una dintre fetiţele crescute de el, cu care „poţi să mănânci lejer o conservă de fasole cu cârnaţi”. Sică conduce o maşină imaginară, cu care îşi plimbă copii învătându-i cum să fie fericiţi.

Cum să nu-l îndrăgeşti pe Panait Surdu, care-şi câştigă existenţa făcând pe surdo-mutul, ori jucând rolul unui şchiop într-o emisiune TV  (cum se fac multe în ziua de azi). Panait e un om sensibil, cu o poveste emoţionantă. E imposibil să nu ţi se umezească ochii în scena în care el recunoaşte păpuşa pe care i-o dăduse unei prietene cu mulţi ani înainte şi cum plânge aflând de dispariţia acesteia.

Arthur Popescu, e un mare cuceritor. Scena în care este alungat, ca la răscoală, la marginea unui sat e super haioasă, te face să râzi cu lacrimi.

Filmul, deşi pare facil, pune probleme grave, adopţia fiind în plan principal. Este o satiră la adresa televiziunilor comerciale şi surprinde problemele cu care se confruntă societatea actuală: cămătăria, hoţia, violul, nepăsarea faţă de semeni.

„Billion Star Hotel” a câştigat premiul pentru cel mai bun film strain, la „US Hollywood Internaţional Film Festival”, unde a concurat cu alte 700 de pelicule din întreaga lume şi multe alte premii.

După film, a urmat un „Crâmpei de limbă poezească”, un recital oferit de actorul Zoltan Octavian Butuc. A fost un adevărat regal. Versurile lui Nichita Stănescu cântate cu patos şi lectura a două dintre scrierile lui I.D. Sîrbu au lăsat puţina audienţă fără aer. Nimeni nu se mai mişca, nimeni nu mai respira, nimeni nu îndrăznea să întrerupă vraja cu care talentatul actor ne-a învăluit pe toţi.

Finalul serii i-a aparţinut în totalitate domnului Vali „SirBlues” Răcilă, care ne-a cucerit pe deplin atât prin felul său jovial de-a fi cât şi prin muzica care m-a făcut să mă simt undeva în USA, ascultând poveşti despre femei, băutură şi bani. Fiecare chitară a spus o poveste, o poveste care n-aş fi vrut să se mai termine până dimineaţă. Am cântat împreună şi am fredonat blues până acasă.

Vă mulţumesc pentru această seară minunată tuturor celor ce v-aţi ocupat de organizarea unui astfel de eveniment, în special domnului Viorel Costea, care împreună cu domnul primar Viorel Ilie au fost prezenţi la toate evenimentele Simpozionului, acordând câte o diplomă de „Dadaist de seamă”  fiecărui artist.

Şi nu în ultimul rând, le mulţumesc artiştilor care mi-au înalţat sufletul pentru câteva ore.